În data de 14 februarie 2017, președintele Consiliului de mediere a transmis mediatorilor următorul comunicat:

”Stimați colegi mediatori,

            Ca urmare a sesizărilor primite de la parchete, instanțe judecătorești şi de la terţe persoane, prin care s-au constatat acorduri de mediere redactate de către persoane care nu aveau calitatea de mediator, vă înștiințăm că începând cu luna februarie, pentru a evita medierea clandestină, la parchetele și instanțele judecătorești mediatorii vor trebui să depună o copie după legitimația de mediator vizată la zi, în momentul în care depun spre încuviințare acordurile de mediere sau în fața organelor de cercetare penală cu care intră în contact profesional.”

Semnat, Mugur Mitroi, Președinte al Consiliului de mediere

Deoarece în comunicatul transmis de președintele Consiliului de mediere nu se face referire la o decizie a Consiliului, rezultă că demersul este asumat doar de președinte.

Față de comunicatul președintelui  Consiliului de mediere, Asociația Profesională a Mediatorilor din România, Asociația Profesională de Mediere Pro Pact și  Asociația Colegiul Mediatorilor precizează urmatoarele:

1. Președintele Consiliului de mediere MugurMitroi,  califică drept “mediere clandestină”  dispoziția Legii 192/2006, prevăzută în art 58, alin 1 :

” De regulă, acordul este redactat de către mediator, cu excepţia situaţiilor în care părţile şi mediatorul convin altfel.”

NU EXISTĂ ÎN LUME ETICHETAREA DE ”MEDIERE CLANDESTINĂ” PENTRU UN ACORD DE MEDIERE REDACTAT DE ALTCINEVA (exemplu: AVOCAT, JURIST, NOTAR, AUTORITATE, ETC; ÎN UNLE CAZURI, CHIAR INSTANȚA DE JUDECATĂ OFERĂ ACEST TIP DE SERVICIU) DECÂT MEDIATORUL.

Perspectiva președintelui Consiliului de mediere din România, mediatorul Mugur Mitroi, reprezintă o premieră mondială și singulară. Faptul că dl. Mitroi a mai și transmis instanțelor, prin adresa oficială emisă de Consiliul de mediere, această informație falsă, nu numai că îl descalifică pe mediatorul Mitroi, pe președintele Mitroi, ci  întreg Consiliul de mediere, ca instituție, precum  și pe membrii mediatori din Consiliul de mediere, dacă  au susținut sau susțin opinia președintelui.

Inducerea în eroare a sistemului judiciar reprezintă un fapt de o gravitate extremă, prin demersul său președintele Consiliului de mediere încearcând să impună o altă procedură decât cea prevăzută de lege, cu încălcarea drepturilor părților de  a decide cine le redactează acordul de mediere, drept garantat in toate Statele UE, Prin adresa oficială transmisă, , pune in discuție capacitatea României de implementare a Directivei 52/CE/2008, așa cum s-a angajat prin prevederile  Legii 192/ 2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, elaborată de Ministerul Justiției în colaborare cu instituțiile europene, cu scopul de a construi astfel capacitatea instituțională de implementare a Directivei 52/CE/2008, aflată în consultare la acea dată.

Orice deviere de la Lege in privința drepturilor părților, a obligațiilor și drepturilor mediatorilor și a procedurii de mediere in raport cu instanța de judecată, a procesului și principiilor medierii, reprezintă încălcări grave ale cadrului legal aplicabil medierii in cazul litigiilor din statele UE, cu consecința nerecunoașterii acordurilor rezultate din mediere de catre instanțele de judecată, cel puțin din spațiul UE. Pentru recunoașterea acordurilor rezultate din mediere, instanța de judecată este obligată să verifice indeplinirea condițiilor prevăzute de lege privind  desfășurarea procesului de mediere conform cu prevederile  Directivei 52/CE/2008, asigurând  aceleași drepturi părților și mediatorilor din România ca și cele asigurate in spațiul UE, inclusiv in medierea transfrontalieră.  

Reglementarea  din art 58 alin 1, a fost prevazută de Legea 192/2006 deoarece prin aceasta sunt garantate drepturile parților în procedura medierii, conform practicii și normelor internaționale și europene, în scopul implementării Directivei 52/CE/2008.

Voința părților și dreptul la autodeterminare al acestora sunt elemente definitorii ale procesului de mediere și care includ și modul în care se redacteaza acordul de mediere. 

Sunt multiple situațiile  în care redactarea acordului de mediere se realizează de către o altă persoana decât aceea a mediatorului. Întelegerea rezultată din mediere se tratează în același mod ca și o înțelegere rezultată din negociere. Părțile pot ajunge la întelegere, fie asistate de un mediator,  fie neasistate. În ambele situații a avut loc un proces de negociere iar înțelegerea cuprinde soluția gasită și acceptată de către părți. Obligatia mediatorului la finalul medierii este de a consemna înțelegerea  în termeni simpli, înteleși de către părți, pentru a fi acceptată în cunoștința de cauză,  cunoscut fiind că termenii de specialitate, oricare ar fi aceștia, dacă nu sunt înțeleși de către părți, reprezintă o barieră în comunicare, cu riscul ca acordul să nu poată fi implementat pentru că părțile fie nu înțeleg ce obligații au, fie ar putea invoca neînțelegerea unor termeni pentru a nu respecta înțelegerea. Acordul de mediere însă, în funcție de nevoile și decizia părților, poate fi redactat fie de mediator, fie de avocat sau jurist, fie de un alt expert, după caz.

Obligația mediatorului este, pe parcursul întregii proceduri de mediere, să răspundă nevoii părților de a comunica eficient, atât scris, cât și verbal. Această obligație a mediatorului se răsfrânge și asupra redactării în scris  a înțelegerii. Aceasta formă a acordului poate fi finală, poate îmbrăca alta formă dacă este nevoie, poate constitui draftul pentru forma finală de redactare de către o altă persoană, etc.

În toate cazurile în care o altă persoană redactatează acordul de mediere, el  se semnează în fața mediatorului, a cărui obligație este să se asigure că sunt respectați termenii înțelegerii așa cum a fost formulată de părți la finalul medierii, iar  părțile să înțeleagă exact la ce se obligă (în limbaj comun).

În toate cazurile, aspectele privind cine a redactat acordul se consemnează în procesul verbal de închidere a medierii.

Este recomandabil ca aspectele privind redactarea acordului să se includă și în contractul de mediere, pe care părțile îl semnează ÎNAINTE de începerea medierii.

În cazul litigiilor, părțile beneficiază de tratament egal din partea instanței de judecată, inclusiv în  privința modului în care este redactată înțelegerea rezultată din negociere sau mediere; nu există o formă obligatorie a înțelegerii pe care părțile trebuie să o prezinte instanței, ca și condiție pentru a se lua act de aceasta.

În cazul în care înțelegerea a rezultat din negocierea dintre părți, acestea o pot redacta ele însele sau pot desemna o altă persoană pentru a face acest lucru. La fel se întâmplă cu  înțelegerea rezultată din mediere: ea poate fi redactată de către parți, de mediator sau de altă persoana aleasă, acceptată de parți. Instanța de judecată va da o hotărâre care va consfinți această înțelegere, ea constituind dispozitivul hotărârii.

Parțile aleg mediatorul pe baza încrederii în competențele și abilitățile  sale ca mediator, nu de redactor al acordului în termeni de specialitate.

În concluzie, redactarea acordului de mediere de către altă persoană decât mediatorul nu reprezintă o încălcare a legii, ci un drept al părților. În niciun caz  nu poate fi calificată ca „mediere clandestină”. Doar în cazuri expres prevăzute de lege mediatorul are obligația de a redacta acordul rezultat din mediere!

Numai dacă procesul de mediere ar fi condus de o persoana care nu este autorizată ca mediator, s-ar pune problema uzurpării de calitate, caz în care se aplică prevederile art 12 alin. 5 din Legea 192/2006.

Dacă au existat sesizări din partea instanțelor și  parchetelor referitoare la  redactarea acordurilor de mediere de către o altă persoana decât mediatorul, Consiliul de mediere trebuia să se raporteze la  prevederile legii și să facă toate demersurile pentru a se înțelege că redactarea acordurilor nu este o atribuție exclusivă a mediatorilor.

Întelegem că în practica sa de mediator, dl. Mitroi nu acordă părților dreptul ca acordul de mediere să fie redactat de altă persoană decât el însuși, mediatorul Mitroi.

Mugur  Mitroi a utilizat poziția sa de președinte al Consiliului de mediere pentru a induce/impune mediatorilor practica sa ca mediator, care încalcă Legea. Ceea ce rezultă din comunicatul adresat mediatorilor de către președintele Consiliului de mediere este , în fapt, că acesta dorește să creeze o practică ce încalcă Legea.

Faptele mediatorului Mugur Mitroi care public, prin comunicatele transmise, și-a asumat o practică de mediere ce  contravine  legii, prin care încalcă drepturile părților prevăzute de art 58 alin1 din Legea 192/2006,  și a difuzat în spațiul public această practică, precum și prin mesaje directe către mediatori, instanțe de judecată, autorități, ca fiind conformă cu legea, se încadrează ca abatere disciplinară prevazută de art 38 lit. e) din Legea 192/2006.

1. Președintele Consiliului de mediere nu s-a limitat la a transmite doar mediatorilor propria sa viziune asupra ”procedurii de mediere”, care încalcă prevederile legii, ci a transmis și către autorități (instanțe și parchete) poziția sa din care rezultă că dispoziția prevăzută de art 58 alin. 1 din Legea 192/2006 reprezinta „mediere clandestină”. Ca urmare a acestei evaluări personale, mediatorul Mugur Mitroi modifică procedura medierii în relație cu organele judiciare, introducând ca o condiție pentru depunerea  acordului de mediere, prezentarea unei copii a legitimației de mediator, obligație care nu există în lege nici pentru părți , nici pentru mediator, nici pentru instanța de judecată.

Consiliul de mediere nu are atribuția de a reglementa procedura medierii, aplicarea în relație cu instanța de judecată, deoarece aceasta este responsabilitatea  altor instituții, a Ministerului Justiției, care trebuie să respecte cerințele aplicabile statelor Uniunii Europene.

Întemeindu-și motivația pe o informație falsă privind prevederile legii cu privire la redactarea acordului de mediere, președintele Consiliului consideră necesară indentificarea mediatorilor prin legitimația de mediator.

 
În sumar, viziunea  președintelui Consiliului de mediere este urmatoarea :

acordul de mediere nu poate fi redactat de către altă persoană decât mediatorul (fals) și deci, instanțele trebuie să primesca numai acorduri redactate de catre mediatori (fals), care trebuie să își demonstreze calitatea de mediator printr-un document prezentat instanței de judecată (fals, nu există o astfel de cerință în Lege sau în  procedura judiciară), document pe care îl stabilește dl Mitroi ( de ce?) ca fiind legitimația de mediator.

Față de modelul imaginat de dl Mitroi, precizăm că:

- datele de identificare a mediatorilor sunt menționate în documentele prezentate de părțile în litigiu la instanța de judecată, respectiv: acordul de mediere, procesul verbal de încheiere a medierii, precum și dupa caz, contractul de mediere. Aceste documente sunt asumate de părți și semnate de mediator și părți.

- calitatea de mediator este verificată de părți la încheierea contractului de mediere prin doua instrumente: autorizatia camediator și Tabloul mediatorilor ACTUALIZAT,  publicat pe pagina de internet a  Consiliului de Mediere si pe pagina de internet a MINISTERULUI DE JUSTITIE, conform art.12 alin 3 din Legea 192/ 2006.

Conform art. 12 din Lege, Consiliul are obligația ca în Tabloul mediatorilor să menționeze evntuale cauze de suspendare, astfel încât orice persoană interesată să poată verifica dacă un mediator  are drept de exercitare, la un anumit moment.

Documentul oficial și legal care dovedește calitatea de mediator este autorizația ca mediator; legitimația de mediator este doar un document opțional, înființat de Consiliul de mediere, care o poate emite la cerere celor care o solicită expres; legitimația nu este un document obligatoriu prevăzut de lege pentru mediatori; deși Consiliul poate aplica anual o viză, în intervalul dintre vize legitimația nu asigură informație privind o eventuala situație de suspendare sau incetare a exercitarii profesiei; 

Sursa oficială pentru verificarea calității de mediator este Tabloul mediatorilor. Pentru a oferi informație reală în timp util, Tabloul mediatorilor se actualizează periodic, se pune la dispoziția instanțelor în forma actualizată și se publică pe pagina de internet a Consiliului de mediere, de unde este preluat pe pagina de internet a Ministerului de Justiție, conform legii.

Sursa oficială prevăzută de lege pentru furnizarea de informație prin internet, este pagina web a Ministerului Justiției.

Doar Tabloul mediatorilor furnizează informații privind o cauză de suspendare din exercitarea profesiei, prin dispoziția art.12 din Lege unde sunt enumerate datele care trebuie OBLIGATORIU introduse in Tabloul mediatorilor.

ÎN PREZENT, nu se cunoaște la ce interval de timp se actualizează Tabloul mediatorilor transmis instanțelor, publicat pe pagina web a Consiliului de mediere și, prin preluare, pe pagina web a Ministerului de Justiție;

Mai mult, în forma Tabloului publicată pe pagina web a Consiliului de mediere, setarea privind clauza de SUSPENDARE este blocată, astfel încât nu poate oferi informație conform prevederilor legii. Prin urmare acest Tablou nu este CONFORM CERINTELOR art. 12 din Lege, deși activitatea de administrare a Tabloului este atribuția Consiliului, prevazuta la art 20 lit f).

Tabloul mediatorilor trebuie să conțină TOȚI MEDIATORII AUTORIZAȚI, ÎNCEPÂND DIN ANUL 2008 PÂNĂ ÎN PREZENT, CU MENȚIUNEA SUSPENDAT, UNDE ESTE CAZUL.

Dacă Tabloul publicat de Consiliu pe pagina sa web conține și mediatorii suspendati, această informație trebuie să fie accesibilă. 

Daca însă mediatorii suspendați au fost radiați din Tablou, atunci s-a încălcat dispoziția art. 12 din Lege.

În concluzie, Consiliul de mediere nu își îndeplinește obligația legală de a furniza informațiile referitoare la mediatori conform prevederilor art 12 din lege, afișând pe pagina sa web un Tablou care nu conține situația mediatorilor suspendați, nu publică data la care este actualizat Tabloul,  nu oferă informație privind data și forma în care Tabloul a fost distribuit instanțelor.

Practic, Consiliul de mediere NU asigură sursa de informație oficială așa cum este prevazută de lege pentru dovedirea calității de mediator, în schimb, propune legitimația de mediator ca sursă de verificare a calității de mediator!

Comunicatul emis de către președintele Consiliului de mediere către mediatori și autoritati:

1. Defineste o dispoziție a legii ca „mediere clandestina”;
2. Încalcă dreptul părților garantat de lege, de a decide cine redactează acordul de mediere;
3. Dezinformează și induce în eroare organele judiciare;
4. Stabilește documente în procedura medierii, creând ilegal condiționări pentru depunerea acordului de mediere la instanța de judecată;
5. Încalcă dreptul mediatorilor la exercitarea profesiei, stabilit prin Legea 192/2006;
6. Aduce prejudicii părților și mediatorilor;
7. Încalcă dispozițiile Legii 192/2006 și ale cadrului european de aplicare a medierii în cazul litigiilor.

Considerăm că prin comunicatul semnat de președintele Consiliului de mediere, Mugur Mitroi și prin adresele înaintate ulterior către instanțe și parchete, președintele Consiliul de mediere a încălcat în mod grav prevederile Legii nr.192/2006, în calitate de reprezentant al acestei instituții de interes public.

Considerăm totodată că se impune demisia președintelui Consiliului de mediere Mugur Mitroi din această funcție și din Consiliul de mediere,  deoarece a dovedit că nu deține competențele necesare nici ca mediator și nici pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, în  interes public si al promovării medierii, compromițând  poziția  de președinte al Consiliului de mediere și profesia de mediator.

Solicităm celorlalți membrii ai Consiliului de mediere să își exprime individual poziția față de demersul președintelui, cu atât mai mult cu cât în rândurile acestora se află reprezentanți de frunte ai profesiei, respectiv dl senator Bădulescu Dorin și dr. Zeno Șuștac, cadru didactic universitar.

Așteptăm din partea celorlalți membrii ai Consiliului să rectifice eroarea președintelui CM și să revină asupra cerinței de prezentare a copiei legitimației de mediator ca și condiție de primire a acordului de mediere de către instanțele de judecată.

Demersul este necesar pentru restabilirea prestigiului profesiei de mediator care se construiește pe respectarea dreptului părților, prevăzut și garantat de lege prin art. 58 alin.1, dar și prin aplicarea corectă a principiilor universale ale medierii, incluse și în Codul Etic European al Mediatorului.   

Se impune ca, de urgență, Consiliul de mediere să administreze Tabloul mediatorilor publicat pe pagina sa web în conformitate cu prevederile art. 12 din lege și să asigure accesul la informație corectă și completă, actualizată periodic la o dată pe care o face publică în forma web a Tabloului, cel puțin.

Asociația Profesională a Mediatorilor din România

Prin Daniela Popoviciu

Asociația Profesională de Mediere Pro Pact

Prin  Marin Pădeanu

Asociația Colegiul Mediatorilor

Prin Anca Ciucă