Sâmbătă, 15 martie, la Brașov, s-a desfășurat o ședință de lucru a Comisiei consultative, la care au participat reprezentanții mai multor asociații profesionale și membri ai Consiliului de mediere. Întrunirea Comisiei se încadra în seria întâlnirilor de lucru, scopul fiind consultarea reprezentanților asociațiilor cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.115/2012, referitoare la adoptarea de către Consiliul de mediere a statutului profesiei de mediator.

Ca urmare a modului în care coordonatorul ales al comisiei a pregătit și prezentat rezultatele lucrărilor și, în primul rând, pentru ca mediatorii să beneficieze și de o altă perspectivă cu privire la modul în care au fost pregătite și cum au decurs discuțiile, voi prezenta în cele ce urmează punctul de vedere pe care l-am susținut la lucrările comisiei. În susținerea sa am beneficiat de sprijinul mai multor asociații profesionale de mediatori (6 la număr) cu un număr semnificativ de membri, care nu au putut participa la lucrări prin reprezentant propriu.

Discuțiile au început prin prezentarea procesului-vebal de la ultima ședință a comisiei ce conținea principalele puncte de vedere exprimate de asociațiile profesionale:

1. Constituirea corpului profesional la nivel județean;

2. Menținerea organizării actuale în asociații profesionale;

3. Consultarea mediatorilor privind Statutul profesiei prin intermediul Congresului sau Conferinței Naționale;

4. Descentralizarea la nivel județean a  atribuțiilor Consiliului de mediere;

5. Organizarea corpului profesional la nivel regional (pe curți de apel), de care Consiliul de mediere să țină cont în adoptarea Statutului profesiei de mediator.

Punctul de vedere pe care l-am prezentat susținea, pe scurt, următoarele idei:

• Necesitatea unui mecanism real și eficient de consultare a mediatorilor cu privire la toate aspectele care țin de conducerea și desfășurarea profesiei, comisia consultativă neputând îndeplini acest atribut, ea având rol doar consultativ;
• Corpul profesional este reprezentat în prezent de toți mediatorii autorizați      organizați în asociații profesionale conform art. 24 din Legea nr.192/2006;
• Corpul profesional ar putea lua decizii/hotărâri sau ar putea adopta rezoluții în cadrul unei structuri tip Congres sau Conferință Națională la care asociațiile profesionale să participe prin reprezentanți/delegați, conform unei norme de reprezentare, cu privire la: adoptarea și ulterior modificarea Statutului profesiei, modificarea ROF CdM, intrarea în profesie, pregătirea profesională continuă, alegerea și revocarea membrilor Consiliului de mediere, etc.;
• Adoptarea unei rezoluții de către Comisia consultativă ce urmează a fi înaintată Consiliului de mediere în vederea convocării Congresului/Conferinței naționale a mediatorilor;
• Orice variantă privind organizarea corpului profesional nu trebuie să adauge la lege, în acest mod păstrându-se principiul legalității și evitând riscul unor hotărâri ce pot fi anulate ulterior.

Întrucât această idee nu se plia absolut deloc pe modul de gândire al d-lui Asofronie și pe socotelile pe care a tot încercat să și le facă în toată perioada premergătoare lucrărilor Comisiei (astfel încât să se asigure că are o evidență foarte clară a reprezentanților și mandatelor), a hotărât să fragmenteze votul astfel încât să se asigure că propunerea dumnealui (organizarea corpului profesional la nivel județean) are cele mai mari șanse să meargă mai departe la discuții.

Astfel, inițial a supus la vot alegerea între primele două variante și următoarele trei. Prin urmare, deoarece regulamentul de organizare și vot  al acestei comisii prevede că fiecare asociație exercită un vot indiferent de numărul membrilor - motiv pentru care  susțin că este nevoie de un sistem real de consultare a corpului profesional - s-a ajuns la rezultatul prezentat de dl. Asofronie ca fiind un mare câștig  pentru profesia de mediator.

Am ținut să fac aceste precizări, motivat fiind de modul distorsionat și lipsit de obiectivitate în care dl. Asofronie a prezentat filmul evenimentelor (afirmând că anumite persoane, printre care și subsemnatul s-au opus ideilor promovate de dânsul și, citez ˮau cântat în strunăˮ Consiliului de mediere).  În realitate a fost evidentă lipsa totală de deschidere față de orice propunere diferită de sistemul de gândire pe care dânsul încearcă să-l impună cu orice preț.

Nu în ultimul rând, pot să afirm, vorbind în numele membrilor Asociației Profesionale de Mediere Pro Pact, pe care o reprezint, că ne dorim să fim consultați și să ne prezentăm punctul de vedere într-un cadru obiectiv și transparent și nu să ni se impună metode de organizare și adoptare a deciziilor care provin din sisteme învechite și lipsite de eficiență, care nu-și găsesc locul într-o profesie liberă și independentă cum este cea de mediator.