Preambul:

Medierea, ca modalitate alternativă de rezolvare a conflictelor, a apărut în România în jurul anului 2000, în cadrul unor proiecte derulate de câteva organizații neguvernamentale. În anul 2003 Ministerul Justiției a decis să se implice activ în susținerea medierii, considerând-o o alternativă viabilă de soluționare a numeroaselor litigii aflate pe rolul instanțelor și totodată a contribuit decisiv la apariția, în 2006, a primei forme a Legii privind medierea și organizarea profesiei de mediator. La scurt timp a fost numit prin ordin al ministrului primul Consiliu de Mediere, cei nouă membri făcând parte din organizațiile care activaseră în domeniu până la acel moment. Principalele atribuții conferite de lege organismului țineau de autorizarea celor care doreau să devină mediatori, de întocmirea și actualizarea tabloului mediatorilor, de autorizare a furnizorilor de formare și a programelor de formare și de promovare a noii profesii. S-au elaborat și publicat Regulamentul de  Organizare și Funcționare a Consiliului, Standardul de formare al mediatorilor, Codul de etică și deontologie profesională și lucrurile au părut să meargă bine o perioadă. Problemele pentru Consiliul de Mediere au început la scurt timp, odată cu apariția mediatorilor și s-au accentuat pe măsură ce numărul celor care doreau să practice noua profesie a crescut de la an la an.

Incapabil să gestioneze schimbarea și încercând permanent să exercite un control asupra Corpului Profesional al Mediatorilor, control ce nu i-a fost conferit prin lege, Consiliul de Mediere a început treptat să se impună abuziv în relația cu mediatorii și, urmărind să controleze profesia, să încalce drepturile mediatorilor și ale asociațiilor din care aceștia făceau parte.  Cu toate că legea nu a prevăzut de la început un raport între organismul de reglementare și asociațiile profesionale (înființate conform legii pentru a apăra drepturile și interesele membrilor săi-mediatori autorizați) și nici obligația mediatorilor de a susține cu bani instituția,  Consiliul de Mediere și-a înțeles în mod greșit rolul, refuzând în mod constant, pe parcursul existenței sale, să se consulte cu mediatorii și adoptând de nenumărate ori decizii împotriva intereselor acestora. Astfel, a inventat taxe neprevăzute de lege, le-a majorat după bunul său plac, a îngrădit dreptul mediatorilor de a candida, de a vota, a adoptat hotărâri prin care a încălcat legea sau a adăugat la aceasta, în funcție de interesele grupurilor care au condus instituția. Și toate acestea deoarece mediatorii, cei care au susținut financiar Consiliul, nu au avut și nu au nici în prezent un cuvânt de spus.

Concomitent, încă din primii ani, Consiliul de mediere a dezvoltat un deosebit interes în ceea ce privește formarea mediatorilor. Profitând de lacunele legii și de atribuția privind autorizarea formatorilor și a furnizorilor de formare în domeniul medierii, Consiliul de Mediere a fost alcătuit de-a lungul timpului exclusiv din formatori, unii chiar deținători de școli de formare. Deși în primii ani, fenomenul formării a fost oarecum ținut sub control și  calitatea actului de formare era una cel puțin decentă, ulterior, cu mici excepții, a devenit formală, asemenea examenului de primire în profesie. Adevărata miză a accederii în Consiliul de Mediere a fost și este formarea de mediatori. Fie că este vorba de formarea inițială sau continuă, toate deciziile actualului consiliu și a celor precedente sunt și au fost influențate de actul de formare și nu de cel legat de  practica medierii. În acest context, în ultimii 6-7 ani, numărul formatorilor și al furnizorilor de formare a crescut exponențial, iar lipsa de minimă pregătire a multor formatori s-a reflectat în activitatea cursanților, viitori mediatori. Consiliul de Mediere a fost și este privit ca o afacere pentru membrii săi. Și asta pentru că mediatorii nu au avut niciodată un cuvânt de spus.

Cu mici excepții, toți cei care au devenit membri ai consiliului s-au transformat, din critici și oponenți ai consiliilor anterioare, în formatori principali și deținători de școli de formare.

Alegerea membrilor Consiliilor de Mediere ar fi trebuit să fie singura ocazie în care mediatorii ar fi avut un cuvânt de spus. Din nefericire, nu a fost cazul. Foarte mulți nu și-au putut exprima opțiunea deoarece organismul chemat să le reprezinte interesele a schimbat regulile în timpul jocului, conservându-și majoritatea sau prelungindu-și mandatul. Amăgiți de promisiunile celor care i-au format, mediatorii au uitat ce înseamnă o profesie decentă, respectată și în care cuvântul lor contează în primul rând. Și asta cu atât mai mult cu cât mulți provin din alte profesii unde funcționează mecanismele care le oferă control și decizie.

Legea profesiei a avut și ea de suferit în toți acești ani. Cu foarte mici excepții, modificările aduse legii au făcut ca mediatorii să piardă mai mult decât au câștigat. Și asta pentru că nu au avut niciodată un cuvânt de spus iar modificările nu au vizat practica medierii în sine, ci indirect formarea de mediatori.

Resursele financiare ale Consiliului de Mediere au însemnat în toți acești ani banii mediatorilor. Proveniți majoritatea din taxele de autorizare și în foarte mică măsură din alte surse, acești bani au fost cheltuiți de actualul consiliu și cele anterioare fără un minim de aprobare, justificare și transparență. Membrii consiliilor de mediere au avut indemnizațiile pe care le-au dorit și au cheltuit banii instituției după cum au considerat de cuviință. Și asta pentru că mediatorii nu au avut vreun cuvânt de spus.

Situația financiară precară în care se găsește instituția care, conform legii, promovează activitatea de mediere și reprezintă interesele profesionale ale mediatorilor, este rezultatul modului în care actuala conducere a instituției și cea anterioară au gestionat resursele financiare provenite  exclusiv din banii mediatorilor. Refuzul actualului Consiliu de Mediere  de a adopta măsurile necesare reducerii deficitului existent(reducerea indemnizațiilor membrilor- foarte mari comparativ cu nivelul scăzut al activității mediatorilor din țară și reducerea cheltuielilor cu personalul angajat- supradimensionat față de activitatea din ultimii doi ani) ne întărește convingerea că în foarte scurt timp, instituția va intra în incapacitate de plată, cu consecințe grave pentru profesia noastră. 

În prezent, medierea și profesia de mediator au ajuns într-o situație limită. Lipsită de resurse financiare, dezorganizată, cu un nivel aproape zero de încredere al potențialilor beneficiari de servicii de mediere și chiar al propriilor membri, profesia se îndreaptă încet dar sigur spre desființare.

Actualul Consiliu de mediere și-a demonstrat în cei aproape doi ani de mandat incapacitatea de a produce o schimbare în bine în ce privește profesia noastră. Promisiunile echipelor de formatori, conduse de foști membri ai consiliilor anterioare s-au dovedit nerealiste, menite să înșele așteptările mediatorilor iar unicul scop urmărit a fost accederea în consiliu și cheltuirea ultimelor resurse financiare rămase. Inițiativele promovate de actualul Consiliu demonstrează fără echivoc lipsa de viziune și profesionalism în conducerea instituției și reaua-credință cu care actualii membri au acționat în mandatul actual:

• Adoptarea unui statut care încalcă prevederile Legii nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Consecințele produse până în prezent sunt vătămarea drepturilor mediatorilor și imposibilitatea de punere în aplicare a multor prevederi nelegale pe care acest act cu caracter normativ le conține;
• Obligarea mediatorilor  de a achita o taxă așa-zis profesională, neprevăzută de legea în vigoare și amenințarea acestora cu sancțiuni, de asemenea, nelegale și chiar ridicole precum suspendarea, respectiv încetarea calității de mediator;
• Cheltuirea fără control  și aprobare a puținelor resurse financiare rămase și neadoptarea unor măsuri serioase ce se impuneau pentru a salva financiar instituția (taxele impuse mediatorilor nu pot fi privite în contextul actual ca fiind necesare susținerii financiare a instituției, ci mai curând  în vederea menținerii unor indemnizații enorme și a unor cheltuieli cu personalul nejustificate în raport cu situația medierii și a profesiei de mediator);
• Promovarea în Parlament a unui proiect de modificare a legii medierii, nerealist, lipsit de perspectivă  și fără a avea la bază o consultare în interiorul profesiei; în prezent, acesta a fost respins de Comisia juridică a Camerei Deputaților iar mediatorii sunt amăgiți cu reîntoarcerea acestuia în comisie și adoptarea lui în plen de către noul Parlament, în pofida unui punct de vedere negativ al Ministerului Justiției;

În contrast cu imaginea reală a profesiei, ni se afișează un tablou dezgustător în care medierea și profesia de mediator sunt asociate cu competiția politică, maratoane de cursuri de formare continuă amestecate cu carnaval și scene de teatru, ședințe foto pe holurile instituțiilor publice,  mesaje de susținere din partea unor persoane care nu au nimic în comun cu medierea, ca profesie, dar urmăresc să profite de ea pentru propria imagine sau pentru atingerea unor scopuri personale.

Proiectul asociației noastre are drept scop salvarea instituției medierii și crearea unei situații de normalitate în cadrul profesiei. Dorim să ne recâștigăm respectul ca și profesioniști și dorim să avem un cuvânt de spus în ceea ce privește relația cu Consiliul de Mediere.

Toate acțiunile pe care le vom derula în realizarea obiectivelor propuse privesc demersuri legale ce au ca scop informarea obiectivă a mediatorilor, a instituțiilor și a factorilor de decizie în măsură să contribuie la crearea unei stări de normalitate în profesia de mediator.

Obiectivele noastre sunt:

1. Efectuarea unui audit financiar cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii mediatorilor pe durata tuturor mandatelor Consiliilor de Mediere;

2. Anularea statutului ilegal adoptat de actualul Consiliu de mediere și demararea procesului de consultare cu mediatorii în vederea elaborării și adoptării unui statut în concordanță deplină cu legea și cu nevoile profesiei;

2. Înființarea următoarelor atribuții ale Conferinței Naționale:

- aprobă bugetul și execuția bugetară anuală a Consiliului de Mediere;

- analizează și aprobă raportul anual al Consiliului de Mediere;

- alege Comisia de cenzori;

- face propuneri autorităților cu drept de inițiativă legislativă privind profesia de mediator;

- adoptă și modifică Statutul profesiei de mediator.

Suntem conștienți că în situația noastră se află majoritatea mediatorilor din țară. Știm că sunt puțini care mai cred că profesia poate fi redresată iar mulți sunt dezamăgiți și lipsiți de posibilitatea de a-și exprima dorința sau nemulțumirea.

În perioada  următoare, asociația noastră  va iniția demersurile legale ce se impun în vederea realizării obiectivelor propuse. Vă vom informa în continuare despre acțiunile noastre și  totodată  vă  așteptăm să fiți  alături de noi, pentru a ne sprijini în demersul nostru.

Consiliul Director

Asociația Profesională de Mediere Pro Pact