// 05.03.2017

Consiliul de mediere acţionează în judecată mediatorii


Stimați colegi mediatori,

În încercarea de a colecta sumele restanță la plata așa-zisei taxe profesionale, Consiliul de mediere a inițiat la finalul anului 2016 o campanie de acționare în judecată a mediatorilor, prin cereri cu valoare redusă, întemeiate pe art. 1026 și următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă.

Cererile sunt formulate cu intenția de a induce în eroare chiar instanța de judecată, prin prezentarea unor argumente susținute de afirmații nereale (vezi pct. 4.1 alin. 3 din Cerere: ”Facem precizarea că taxa anuală profesională este prevăzută în Legea 192/ 2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator...”), precum și a unui set incomplet de documente (hotărâri), menite să creeze o imagine falsă și să producă confuzie în interpretarea  de către judecători a acestei așa-zise taxe ce se pretinde de la mediatori.

Considerăm că demersul Consiliului de mediere este cel puțin regretabil și aduce grave prejudicii activității propriilor colegi mediatori – în condițiile unei activități oricum reduse, aceștia fiind obligați să facă un efort nejustificat de timp și bani pentru apărare.

Nu avem cunoștință să existe o hotărâre a Consiliului de mediere prin care membrii acestuia să își asume acționarea în instanță a mediatorilor și temeiul care stă la baza acțiunii pentru plata taxei considerată datorată inclusiv pentru perioadele anterioare mandatului prezent.

De asemenea, nu cunoaștem care este criteriul care stă la baza ordinii în care sunt deschise acțiunile în instanță (ex. în ordinea alfabetică a numelui mediatorului, forma de exercitare, vechimea neplății taxei, județe, asociații profesionale, etc.) și nici dacă acest criteriu a fost decis în ședința Consiliului de mediere.

Ca o minimă cerință de respect față de mediatori, înainte de a acționa împotriva acestora, Consiliul de mediere avea obligația să informeze public care este situația plății taxei de către membrii Consiliului, conducătorii nou-înființatelor corpuri județene ale mediatorilor și reprezentanții de pe lângă Curțile de Apel.

Având în vedere că membrii Consiliului de mediere sunt și membri în asociații profesionale ale mediatorilor, este necesar ca acei membri ai Consiliului care au votat sau susținut acționarea în instanță a mediatorilor, să prezinte care este situația plății taxei profesionale din propriile asociații. Scopul este de a vedea, în primul rând, care este gradul de acceptare a taxei profesionale și a reglementărilor privind sancțiunile disciplinare de către proprii asociați mediatori, presupus fiind că au fost votați de către aceștia pentru funcția de membru în Consiliu.

Ar fi util pentru asociațiile profesionale și pentru mediatori să înțeleagă  care este perspectiva  asociaților mediatori ai membrilor Consiliului de mediere mai sus menționați cu privire la faptul că sunt acționați în instanță pentru că nu susțin financiar indemnizațiile celor pe care    i-au votat.

Pentru a veni în sprijinul colegilor mediatori care sunt în situația de a-și construi apărarea împotriva unei astfel de chemări în judecată, vom detalia aspectele cele mai importante care țin de natura juridică a acestei sume de bani pe care Consiliul de mediere o solicită și vom oferi argumentele pe care fiecare dintre mediatori le poate folosi în apărarea sa.

La finalul comunicatului aveți posibilitatea de a descărca următoarele acte:  Extras din Hotărârea nr. 195/ 25.02.2012, Hotărârea nr. 20/31.05.2014, Hotărârea nr. 15/13.04.2016 și Hotărârea nr. 30/08.08.2016, documente pe care Consiliul de mediere nu le-a depus în instanță, nefiindu-i favorabile în susținerea cererii.

Foarte important!

1.Majoritatea acestor acțiuni de chemare în judecată sunt îndreptate împotriva formelor de exercitare a profesiei (birou de mediator, birou de mediatori asociați sau societate civilă de mediatori), ceea ce determină comunicarea acestora de către instanțele de judecată la sediul  formei de exercitare, respectiv la adresele stabilite de mediatori prin actele de înființare depuse inițial în cadrul procedurii de autorizare.

În consecință, este important ca fiecare mediator să urmărească primirea acțiunii la acea adresă de corespondență.

Deoarece mulți dintre dumneavoastră ați închis birourile, cel mai simplu mod de a verifica dacă ați fost acționat în instanță este verificarea pe site-ul Ministerului Justiției- secțiunea Portalul instanțelor – link-ul http://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx  și introducerea numelului dumneavoastră în secțiunea Dosare din circumscripția judecătoriei unde biroul își are sediul.

2. Formularea de către fiecare mediator a unui răspuns în apărare este obligatorie și esențială.

O atitudine pasivă, manifestată prin nedepunerea formularului de răspuns transmis de instanță, poate fi considerată ca recunoaștere tacită a pretențiilor Consiliului de mediere, cu atât mai mult cu cât acesta nu a depus în dosar toate hotărârile privitoare la această taxă profesională, unele fiind esențiale pentru dezlegarea situației de fapt (Hotărârea nr. 20/31.05.2014 și Hotărârea nr. 15/13.04.2016).

 

Aspecte de natură juridică referitoare la taxa profesională anuală:

Taxa profesională anuală nu este și nu a fost niciodată prevăzută de Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Consiliul de mediere este o  instituție de interes public care se organizează și funcționează conform prevederilor Legii nr. 192/2006, atribuțiile sale fiind prevăzute în art. 20. Totodată, art. 21 din lege prevede:

”Consiliul de mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:

    a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;

    b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;

    c) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

    d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;

    e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament.”

Pentru ca veniturile Consiliului să fie legale, acestea trebuie să se limiteze la categoriile  prevăzute în art 21.

Unica taxă prevăzută de lege este taxa de autorizare a mediatorilor, aceasta fiind singura permisă de lege a fi încasată de către Consiliu, ca sumă de bani pentru obținerea unui drept, respectiv pentru a se obține dreptul de furnizare autorizată  a serviciului de mediere.

După autorizare, pe parcursul exercitării profesiei nu există nicio obligație pentru mediatori de a plăti vreo taxă.

Legea nu permite Consiliului de mediere de a institui alte taxe de natura celei de autorizare.

Legea permite în schimb Consiliului încasarea unor sume de bani rezultate din activitatea sa, care trebuie stabilite prin Regulamentul de Organizare și Funcționare și care pot include servicii prestate inclusiv mediatorilor, care sunt opționale și care se solicită și se acceptă de către aceștia. 

Legea nu impune mediatorilor să contracteze obligatoriu vreun serviciu de la Consiliu. 

Activitățile prevăzute de lit. e) din art. 21, din care pot rezulta sume de bani care să constituie venituri la Consiliul de mediere nu se referă la activitatea administrativă a Consiliului de mediere și nici la activitățile stabilite ca atribuții ale Consiliului de mediere în art. 20 din Legea 192/2006 sau care sunt necesare pentru îndeplinirea acestora, cu excepția celor prevăzute la lit. a,c și i, care sunt de natura serviciilor și pot fi activități contra cost.

Activitățile prevăzute ca atribuții ale Consiliului de mediere în art. 20 din Lege, la lit. b), d) ,e^1), f) , g) , h) , j) , k), l) , m) , m^1) , n) nu sunt activități de natura celor prevăzute la lit. e) din art. 21 al legii, activități din care să REZULTE O SUMĂ DE BANI, nu sunt activități prestate de către Consiliul de mediere contra cost mediatorilor, ci sunt activități pe care Consiliul de mediere are obligația să le desfașoare în interesul public, acesta fiind scopul și motivul pentru care Consiliul a fost înființat prin lege.

În concluzie, pentru a fi îndeplinite condițiile de legalitate  și a se constitui ca venit la Consiliul de mediere, conform prevederilor art. 21 din lege, taxa profesională trebuie să reprezinte o sumă de bani rezultată dintr-o activitate, un serviciu prestat de către Consiliul de mediere mediatorilor contra cost, serviciu care trebuie să se înscrie în sfera obiectului de activtate al Consiliului de mediere. El trebuie să fie ofertat de către Consiliul de mediere și este opțional pentru mediatori.

Nu există în lege niciun  serviciu contra cost obligatoriu pentru mediatori prestat Consiliul de mediere.

Taxa profesională nu are caracter obligatoriu, deoarece:

-  nu este o taxă prevazută de lege ca obligație a mediatorilor pe parcursul exercitării profesiei;

- nu este prevazută  în categoria de venituri  ale Consiliului de mediere;

- activitatea, serviciul prestat de către Consiliul de mediere în schimbul taxei nu este obligatoriu pentru mediatori.

În consecință, nici plata taxei profesionale nu are caracter obligatoriu.

Consiliul de mediere poate considera că un mediator datorează taxa profesională ANUALĂ numai dacă serviciul a fost ofertat și descris concret în ce constă acesta, pentru fiecare AN pentru care se solicită plata. În perioada 2012 (anul în care a fost introdusă taxa) -2016, NU a fost solicitat, ofertat, acceptat, contractat și dovedit că fost prestat.

În perioada 2008-2017, printr-o serie de hotărâri, taxa pretinsă acum de Consiliul de mediere a fost modificată ca denumire, cuantum și conținut. Totodată, termenele de plată au fost diferite și mai ales, sancțiunile pentru neplata sa:

  • Prin Hotărârea nr.1307/14.12.2008 a fost stabilită Taxa anuală de administrare a Tabloului mediatorilor, în cuantum de 400 lei, iar sumele de bani au fost încasate într-un cont distinct și destinate întocmirii, publicării și distribuirii prin poștă a Tabloului mediatorilor autorizați, sub formă de broșură, precum și pentru realizarea portalului web care găzduiește forma on-line a Tabloului mediatorilor (inclusiv gazduire, mentenanță și protecție antivirus); această activitate s-a desfașurat în baza atribuției CM de promovare a medierii, prevazută de art. 20 lit. a) din lege.
  •  Hotărârea nr.196/ 25.02.2012 a modificat Hotărârea nr.1307/14.12.2008 și a înlocuit denumirea de Taxă anuală de administrare a Tabloului mediatorilor cu cea de Taxă anuală profesională, în cuantum de 300 lei, fără a descrie activitățile prestate în schimbul  sumelor încasate cu acest titlu;
  • Hotărârea nr.195/ 25.02.2012 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere stabilește că taxa anuală profesională constituie venit propriu destinat susținerii cheltuielilor de organizare și funcționare ale instituției,  fără a defini activitatea prestată în schimbul taxei. În lipsa acestei precizări, taxa nu se mai înscrie în condițiile prevăzute de art. 21 lit. e), căpătând o altă semnificație și astfel  Consiliul de mediere adaugă la lege în sensul că, printr-o hotărâre, introduce o nouă categorie de venituri, distinctă de cele prevăzute de art. 21 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator;
  • Hotărârea nr.197/25.02.2012 asimilează retroactiv vechea taxă de administrare tablou încasată până la 01.01.2012 și o cuantifică drept taxă profesională pentru anul în curs; totodată, având în vedere reducerea sa (de la 400 lei la 300 lei), stabilește posibilitatea de a solicita restituirea sau reportarea sa pentru  mediatorii care achitaseră vechea taxă de administrare tablou pentru anul 2012;  
  • Prin Hotărârea nr.20/31.05.2014 Consiliul de mediere definește taxa anuală profesională ca fiind taxa datorată de fiecare mediator autorizat în vederea asigurării veniturilor necesare administrării  Tabloului mediatorilor în conformitate cu cerințele Legii. Totodată detaliază activitățile care se realizează sunt activități ce urmau să fie realizate din sumele încasate, sancțiunile aplicabile mediatorilor în caz nerespectare a obligației de achitare a taxei.
  • Hotărârea nr.15/13.04.2016 modifică art. 1 al Hotărârii nr. 20/31.05.2014  și abrogă art.3 și 4. Prin modificarea art 1, taxa profesională nu mai este anuală, corelată cu activități anuale, ci doar se datorează anual. Activitatea prestată de către Consiliul de mediere în schimbul taxei este de administrare a Tabloului mediatorilor, conform cerințelor Legii. Se elimină activitățile descrise în Hotărârea nr. 20/31.05.2014. Astfel, nu mai există activități specificate din care să rezulte în ce constă activitatea de administrare a Tabloului. 

În art. 2 se precizează că încasările Consiliului de mediere din taxa profesională se constituie ca venit propriu destinat susținerii activitații Consiliului de mediere.

Pentru a se constitui venit propriu destinat susținerii activității Consiliului de mediere, sursele de venit trebuie să se înscrie într-una din categoriile prevăzute în art 21 din Lege.

Conform art. 1 din hotărâre, taxa profesională se percepe pentru activitatea de administrare a Tabloului, în conformitate cu cerințele legii. Cerințele legii sunt precizate în art. 12  din Legea 192/2006 și reprezintă activitatea Consiliului de mediere care decurge din obligațiile sale, pentru îndeplinirea atribuției prevăzută la art. 20 lit. f). Prin urmare, taxa profesională nu poate fi datorată pentru o activitate ce rezultă dintr-o obligație a Consiliului de mediere, această activitate neavând natura unui serviciu prestat  mediatorilor, contra cost. Legea nu prevede ca mediatorii să susțină financiar activitatea prin care Consiliul de mediere își îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege referitoare la Tabloul mediatorilor, aceasta fiind o activitate în interes public, nu un serviciu pentru mediatori. 

În lipsa descrierii activității de administrare a Tabloului din care să rezulte că aceasta nu este activitatea prevăzută la art. 12 din lege, ci cuprinde alte tipuri de activtăți care au natura unor servicii pentru mediatori, taxa nu se datorează și nici nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 21 lit. e) din lege pentru a constitui legal venit la  Consiliul de mediere destinat susținerii activității sale curente.

 

  • Prin Hotărârea nr.30/08.08.2016 ( în vigoare) Consiliul de mediere revine la cuantumul de 400 lei al taxei, pe care o califică ca fiind Taxa anuală profesională obligatorie. Totodată, adăugând din nou la lege, prevede că neachitarea acestei taxe constituie abatere disciplinară (deși art. 38 din Legea nr. 192/2006 nu o prevede) și stabilește sancțiuni (suspendarea sau după caz, încetarea calității de mediator).

Având în vedere precizările de mai sus și hotărârile referitoare la taxă enumerate mai sus rezultă următoarele  concluzii:

1. Sumele solicitate de  Consiliul de mediere nu au caracterul unei creanțe certe.

Din hotărârile depuse de Consiliul de mediere nu rezultă existența unui raport juridic stabil și constant în baza căruia mediatorii au obligația de a achita o taxă ce nu este prevăzută de legea profesiei și al cărei nume, regim juridic și cuantum s-a schimbat de mai multe ori de-a lungul existenței sale.

Facturile fiscale sunt documente contabile emise de către o persoană juridică pentru serviciile prestate sau bunurile livrate. Consiliul de mediere a facturat taxa anuală profesională fără ca mediatorii să solicite, să cunoască și să accepte serviciile prestate.

În perioada 25.02.2012 (Hotărârea nr. 196/25.02.2012) - 31.05.2014, serviciile prestate în schimbul taxei profesionale nu au fost în niciun fel precizate, astfel încât potențialii lor beneficiari - mediatorii, să știe care au fost activitățile pentru care li se solicită anumite sume de bani. Pentru această perioadă, taxa profesională nu poate fi considerată ca datorată deorece Consiliul nici nu a precizat care este serviciul care se efectuează în schimbul taxei.

Taxa profesională nu are caracter obligatoriu deoarece nici o activitate prestată de către Consiliul de mediere mediatorilor, contra cost, nu este obligatorie pentru mediatori.

În perioada 31.05.2014 – 12.04.2016, taxa profesională a fost supusă prevederilor Hotărârii nr. 20/31.05.2014; în cuprinsul ei, Consiliul de mediere definește taxa anuală profesională ca fiind taxa datorată de fiecare mediator autorizat în vederea asigurării veniturilor necesare administrării Tabloului mediatorilor în conformitate cu cerințele Legii.

”Cerințele legii” sunt precizate în art. 12 din Legea nr. 192/2006 și reprezintă activitatea Consiliului de mediere care decurge din obligațiile sale, pentru îndeplinirea atribuției Consiliului prevăzută la art. 20 lit. f). Prin urmare, taxa profesională nu poate fi datorată pentru o activitate ce rezultă dintr-o obligație a Consiliului, această activitate neavând natura unui serviciu prestat mediatorilor, contra cost. Legea nu prevede ca mediatorii să susțină finaciar activitatea prin care Consiliul își indeplinește atribuțiile prevăzute de lege referitoare la Tabloul mediatorilor, aceasta fiind o activitate în interes public, nu un serviciu pentru mediatori. Din definirea activității pentru care se datorează taxa rezultă că aceasta nu îndeplinește condițiile art. 21 lit. e) din lege pentru a constitui venit al Consiliului.

Din detalierea  activităților (art.2) care realizează scopul menționat la art. 1 din Hotărârea nr.20/31.05.2014, respectiv administrarea Tabloului conform cerințelor legii, rezultă că sunt, de fapt, activități de publicitate a Tabloului și de gestionare a formei publicate pe site-ul Consiliului.

Din sancțiunile prevăzute în art. 4 din Hotărârea nr.20/31.05.2014 în caz de neplată a taxei, rezultă și alte activități - acces la biblioteca Consiliului, la Conferință, la întâlniri regionale ale mediatorilor și la stagii profesionale. Prin urmare, activitățile oferite de către Consiliu mediatorilor în schimbul taxei nu se înscriu numai în scopul taxei definit la art. 1. 

Activitățile menționate nu au caracter obligatoriu pentru mediatori, ci sunt activități opționale. Taxa nu are caracter obligatoriu și deci nici plata ei. 

Mai mult, în raport de dispoziţiile art. 4 din hotărâre, mediatorii care nu şi-au achitat taxa au suportat restricţiile prevăzute în acest articol, respectiv nu au participat la conferința anuală, la întânirile profesionale regionale și la stagiile profesionale organizate de Consiliu și nu au avut acces la biblioteca de specialitate organizată la Consiliul de mediere.

În concluzie, Consiliul de mediere nu poate solicita taxa profesională aferentă perioadei mai sus menţionate întrucât neplata taxei nu îi dădea dreptul să procedeze la recuperarea ei, ci doar să sancţioneze mediatorul conform art. 4 din Hotărârea nr. 20/31.05.2014.

 În perioada cuprinsă între 13.04.2016 și până în prezent, când este în vigoare Hotărârea nr. 15/13.04.2016,  taxa profesională se percepe pentru „ activitatea de administrare a Tabloului, în conformitate cu cerințele legii”, cerințe care sunt precizate în art. 12  din Legea nr. 192/2006 și reprezintă activitatea Consiliului care decurge din obligațiile sale, pentru îndeplinirea atribuției prevăzută la art. 20 lit. f), activitate care nu reprezintă un serviciu prestat de către Consiliu mediatorilor contra cost, ci este o activitate în interesul public. 

În lipsa descrierii activității de administrare a Tabloului, din care să rezulte că aceasta nu este activitatea prevăzută la art. 12 din lege, ci cuprinde alte tipuri de activități – care au natura unor servicii pentru mediatori, contra cost - taxa nu se datorează. Taxa profesională definită în Hotărârea nr. 15/13.04.2016 nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 21 lit. e) din lege pentru a constitui în mod legal venit la Consiliul de mediere, destinat susținerii activității sale curente.

Asumarea de către mediatori (în cuprinsul cererilor tip impuse de Consiliul de mediere la momentul autorizării) a angajamentului de a achita taxele stabilite prin hotărârile Consiliului de mediere are în vedere, fără îndoială, acele taxe ce reprezintă plata pentru servicii adresate exclusiv mediatorilor, permise de lege a fi prestate de către Consiliu contra cost, precizate și acceptate de mediatori în calitate de beneficiari și în limitele stabilite de Legea nr.192/2006.

2. Orice creanță solicitată de Consiliul de mediere pentru o perioadă mai veche de trei ani în raport de data introducerii cererii de chemare în judecată este prescrisă conform dispozițiilor art. 2517 din Noul Cod Civil.

În acest context, concluzia nu poate fi decât una singură: Consiliul de mediere a devenit o instituție represivă, iar acțiunile sale aduc o gravă atingere onoarei și probității profesionale.

Prin demersurile împotriva corpului profesional ce exced atribuțiilor sale prevăzute de Legea nr. 192/2006, Consiliul de mediere creează o imagine cu profund impact negativ în rândul organelor judiciare sesizate cu astfel de cereri.

Nu în ultimul rând, putem constata cu tristețe că unul dintre obiectivele importante ale medierii – creșterea calității actului de justiție, prin degrevarea instanțelor – s-a transformat, ”grație” Consiliului de mediere și acțiunilor sale, în opusul acestuia - creșterea gradului de încărcare a instanțelor, prin cauze în care părțile sunt mediatori contra mediatori.

 

Asociația Profesională a Mediatorilor din România

Președinte Daniela Popoviciu

 

 

Asociația Profesională de Mediere Pro Pact

Președinte Marin Pădeanu

 

Asociația Colegiul Mediatorilor

Președinte Ana Bălan



1081 vizualizări.
Dă mai departe